În cadrul ultimei ediții a
emisiunii „Воскресный вечер”, de pe postul rusesc RTR (în RM este retransmis de RTR Moldova),
activistul civic („общественный деятель”) Yakov
Kedmi din Israel a
declarat că în timpul conflictului de pe Nistru, din 1992 din Republica
Moldova, el a trimis reprezentanți ai „organizației sale” în țara noastră
pentru ca să salveze evrei, întrucât atât la Chișinău cât și la Tiraspol (sic!)
era scris: „Утопим евреев в русской крови!” („Vom îneca evreii în sânge rusesc!”). Sau Yakov Kedmi a fumat ceva ce în California și în
alte părți ale spațiului civilizațional de la Vest este legal, deci permis, sau
el are o scuză: cei „din organizația sa”, pe care i-a trimis în Chișinău, și
care i-au cheltuit cu succes banii, i-au povestit asemenea povești, încât până
și acum nu poate ieși de sub impresia lor.
S-ar părea că în fața unei
asemenea încercări de manipulare crasă a publicului rusesc și internațional cu
privire la evenimentele din 1992 din Republica Moldova (expunerea țării noastre
într-o lumină extrem de defavorabilă – crearea unei imagini execrabile)
autoritățile de la Chișinău (sau măcar Ambasada RM de la Moscova) ar trebui să
ia atitudine – să dea riposta, iar în țară să se discute asemenea derapaje.
Dar răspunsul guvernării
actuale a Republicii Moldova este altul. Un alt ciudat, care deține controlul
pe aici (o fi fumat și el ceva ce la noi încă este ilegal, deci nepermis pentru
oamenii fără pârghii) a dispus interzicerea posturilor rusești la care se face
propagandă. Dacă această emisiune nu putea fi recepționată de publicul din
Republica Moldova, nici nu știam de ce țara noastră are o imagine urâtă peste
hotare.
Rațiunea celui care a interzis
emisiunile la care se face propagandă rusească pare să fie aceea că moldovenii
sunt proști, neînțelegători (deși ratingul partidului său arată o cu totul altă
situație) și astfel ei pot fi influențați.
În principiu, o secvență ca
aceea cu Yakov Kedmi pe RTR este de natură să consolideze societatea
moldovenească în fața unor tentative de denigrare a imaginii țării. Dar cel
care a interzis asemenea emisiuni, urmărește el oare consolidarea societății
moldovenești? Îi pasă lui oare de
imaginea țării? Sau pur și simplu nu înțelege imperativele timpului?
