vineri, 10 noiembrie 2017

Componenta ideologică în contextul politic extern și intern actual

         Istoria omenirii s-a caracterizat printr-o permanentă elaborare de idei și viziuni (concepții), ideologii în domeniul politic. În prezent se poate afirma că ideile respective pot fi sistematizate în patru curente ideologice:
1. Conservatorism sau Tradiționalism: se raportează la Dumnezeu, la valorile sale – poruncile divine (inițial s-a manifestat prin regimuri teocratice, iar în prezent – prin partide care se bazează pe tradiția și valorile religioase).
2. Liberalism: se raportează la om, promovează drepturile omului (inclusiv dreptul la libertate). În acest curent de idei se înscrie și varianta de radicalism de factură liberală (în varianta neoliberală americană, sau în varianta „neo-conservatoare” americană, ambele vizează impunerea valorilor respective tuturor statelor lumii).
3. Socialism: se raportează la masele dintr-o societate, promovând echitatea socială, redistribuirea echitabilă a agoniselii unei societăți (sub forma impozitelor și taxelor de stat), statul social. În acest curent de idei se înscrie și varianta de radicalism de extremă stânga – comunismul (în varianta bolșevică ș.a.).
4. Naționalism – regimuri etnocratice, inclusiv radicalisme de extremă dreapta de genul nazismului [se raportează la: o națiune, o etnie, o rasă, o comunitate confesională sau religioasă – de ex. o sectă ș.a.]. În acest curent de idei se înscrie și varianta de radicalism manifestat în zilele noastre – fundamentalismul politic religios islamic (în varianta jihadismului sunnit ș.a.).
Curentele radicale au suferit eșec, dar nu se poate afirma că ele au fost eradicate complet din conștiința unor popoare sau comunități confesionale.
În prezent poate fi urmărit un fenomen interesant, de afinitate între unele dintre aceste curente: conservatorismul/tradiționalismul cu socialismul și liberalismul cu naționalismul. Câteva cauze ale acestui fenomen ar fi: conservatorismul și socialismul sunt ideologii colectiviste, care se raportează la comunități fără vreo discriminare. După ce socialismul s-a disociat de varianta radicalistă bolșevică (atâta timp cât nu luptă împotriva Bisericii lui Dumnezeu), se poate constata că el promovează, de fapt, adiacent, aceleași valori tradiționale religioase. Faptul că socialismul nu împărtășește ateismul bolșevic este un factor care contribuie la apropierea dintre cele două curente ideologice. Tot așa cum tradiționalismul întotdeauna a promovat valori sociale – solidaritatea membrilor unei comunități (societăți). Deci există o listă de valori comune a celor două curente religioase.
Pe de altă parte, naționalismul – cu abordarea sa de punere a nației/rasei/comunității confesionale în centru, ca element de referință, este consonant într-o oarecare măsură cu liberalismul – cu abordarea sa de punere a omului în centru, la element de referință. Ambele curente (liberalismul și naționalismul) sunt individualiste, în timp ce conservatorismul/tradiționalismul și socialismul sunt colectiviste, reoferindu-se la comunități umane fără vreo discriminare (în comparație cu naționalismul). De altfel, este tot mai mult adoptată înțelegerea/interpretarea conform căreia deosebirea dintre patriotism și naționalism se referă la faptul că în timp ce patriotismul înseamnă dragostea față de patrie, cu toate comunitățile conlocuitoare (etnice, confesionale ș.a.), naționalismul înseamnă iubirea față de o națiune sau o comunitate confesională. Naționalismul dus la extremă se poate răsfrânge în purificări etnice, genocid. E clar că prin „iubirea de nație” se înțelege un fanatism distructiv și reprobabil.
Alianța dintre social-democrați și creștin-democrați [conservatori] în Germania este notorie și concludentă în sensul descrierii fenomenului de apropiere între conservatori și socialiști. Tot așa cum în România pare firească asocierea, în denumirea „Partidul Național-Liberal”, a celor două elemente ideologice: liberal și național – arătându-se că cele două noțiuni sunt compatibile.
Și în Republica Moldova vedem profilându-se partide care adoptă curentele ideologice menționate. În pofida denumirii sale, PSRM-ul promovează deschis valori prin care atrage în bazinul său electoral votanți de stânga – care susțin echitatea socială, dar și votanți de dreapta – conservatori/tradiționaliști, care susțin valorile tradiționale (ce provin din doctrina Bisericii Creștin-Ortodoxe).

Specificul Republicii Moldova constă în faptul că mai există câte un partid fără vreo identitate ideologică, axat numai pe ideea furtului (exploatării) poporului țării. Dar un popor de oi întotdeauna își merită guvernul de lupi… 

Postări populare