joi, 19 octombrie 2017

Misiunea Moldovei după Războiul Crimeii (1856): lecții pentru prezent

Războiul Crimeii (1853-1856) s-a soldat cu schimbări geopolitice semnificative în estul Europei și, în particular, pentru Principatul Moldovei. La acel război alături de Turcia împotriva Rusiei, pe care au învins-o, au luptat Franţa, Marea Britanie şi Sardinia. În 1856, după încheierea  Războiului Crimeii, a avut loc Congresul de Pace de la Paris. Una dintre hotărârile Congresului a stipulat retrocedarea de către Rusia către Principatul Moldova a districtelor Bolgrad, Ismail și Cahul, teritoriu pe care îl răpise de la Moldova prima oară în 1812. Totuși, la Congresul de la Berlin, din 1878, care a urmat războiului ruso-turc din 1877-1878, Rusia a recuperat acea parte din sudul Basarabiei.
Deși nu s-a implicat în război, Moldova, aflată sub suzeranitatea Turciei, a beneficiat de pe urma noii configurări geopolitice a Europei. Totuși, Moldova nu ar fi putut profita dacă puterile europene, învingătoare ale Rusiei, nu ar fi recunoscut dreptul istoric al Moldovei asupra celor trei districte din sudul Basarabiei: Bolgrad, Ismail și Cahul, care i-au fost retrocedate. Moldova primise și își asumase o misiune: era mandatată de puterile europene să vegheze și să asigure securitatea la gurile Dunării.
Momentul 1856 este de învățătură pentru actualul stat Republica Moldova. Eforturile autorităților moldovenești trebuie îndreptate, la etapa actuală, în primul rând spre reducerea vulnerabilitățlor, asigurarea securității țării noastre – fortificarea potențialului său economic și militar. În același timp, se impune o abordare realistă a prevederii constituționale privind neutralitatea: câtă vreme în zona nistreană a țării se află trupe străine (rusești) nu poate fi vorba despre neutralitate la modul practic. De fapt, autoritățile de la Chișinău ar trebui să declare cu claritate că statutul de neutralitate este condiționat de retragerea trupelor străine de pe teritoriul RM. Desigur, acest lucru poate avea loc în condițiile soluționării conflictului transnistrean. Iar soluționarea poate avea loc printr-un acord al marilor puteri și al organizațiilor cu vocație internațională și regională de securitate, atât asupra rezolvării conflictului transnistrean, asupra acordării de garanții de securitate, și, respectiv, asupra recunoașterii statutului de neutralitate al RM – cele trei elemente pot fi incluse într-un document (acord/tratat internațional).

Rămâne un lucru de făcut: autoritățile de la Chișinău să formuleze o misiune a statului moldovenesc, în care comunitatea internațională să creadă și care să asigure semnarea respectivului tratat asupra neutralității Republicii Moldova, inclusiv asupra acordării unor garanții de securitate și a soluționării conflictului transnistrean prin reintegrarea zonei respective în statul moldovenesc. Și misiunea trebuie să fie alta decât cea a exploatării și sărăcirii populației RM prin delapidări și corupție…    

Postări populare