Despre educație și cunoaștere
(școală)
De ce omul trebuie să învețe? Unii
nu cunosc răspunsul, de aceea nici nu învață, pierzând (ratând) timpul prețios la
școală, la facultate. Nu înveți pentru ca să devii bogat – căci sunt oameni
care nu au fost sârguincioși la carte, dar au reușit să-și adune averi
(eventual prin șmecherii, pentru care vor avea de plătit). Nu înveți pentru
diplomă (pentru „statutul” de deținător al unei diplome, de bacalaureat sau de licență)
– căci într-o vreme diplome (false) puteau fi cumpărate la piață. Dar studiile
te pot ajuta să îți găsești profesia – vocația și să fii bun în munca ta. Studierea
te poate ajuta să dobândești calitățile necesare, fără de care nu vei putea fi
eficient la locul tău de muncă (fără de care nu vei fi apreciat). Așadar, omul
învață pentru:
1. A cunoaște cât mai bine lumea în care
trăiește.
2. A-și afla vocația: studiind toate
materiile îți dai seama care îți este (sau care îți sunt) pe plac – în ce
domeniu poți să-ți aduci și tu contribuția.
Dar mai presus de tot educația
vizează formarea (dezvoltarea) de calități, capacități abilități – pe trei
niveluri: minte (gândire), inimă (simțire) și caracter (acțiune). Odată acestea
formate, o persoană care a obținut pregătirea profesională cuvenită va putea genera
anumite rezultate.
În ceea ce privește mintea (gândirea)
– scopul procesului de educare este formarea calității numită inteligență.
Aceasta trebuie să devină parte a personalității studentului. Calitatea
inteligență se exprimă prin capacitatea de a înțelege sau
de a pătrunde fenomenele sau problemele sau obiectivele de atins
în plan profesional sau personal. Mintea trebuie să fie ascuțită – ca să poată
pătrunde problemele de care se ocupă. La moldoveni, în sate, se mai folosește
adjectivul „tunchit” sau tâmpit cu referire la un ac care nu este ascuțit.
Dezvoltarea elementului minte presupune formarea calității de
a pătrunde (înțelege) problemele asupra cărora se apleacă, căci numai o
problemă înțeleasă poate fi rezolvată. Astfel, cel care și-a dezvoltat
calitatea și capacitatea menționate, își formează abilitatea de a
rezolva probleme. Desigur, pentru a le rezolva, specialistul are nevoie de
o pregătire teoretică și practică temeinică. El are nevoie de cunoaștere. Dar
dacă procesul de studii se reduce doar la transmiterea unui set de cunoștințe,
cunoașterea – care este ceea ce a rămas după ce o persoană a uitat tot ceea ce
a învățat – poate să lipsească în final. Ca rezultat al
unui proces educațional de calitate, elevul/studentul va putea da dovadă de eficiență și pragmatism în
activitatea sa profesională.
Un alt element important care
trebuie dezvoltat în cadrul procesului educațional vizează inima (simțirea).
Școala, împreună cu familia, trebuie să cultive dragostea elevului față de
propriul popor și față de propria țară (patriotismul). Calitatea dragoste se
exprimă în capacitatea de a împărtăși. Această capacitate are două
aspecte: a împărtăși – în sensul de a oferi din ceea ce ai
(inclusiv bucurii) semenilor și a împărtăși – în sensul de a
sprijini la greu, a pune umărul pentru a susține semenii în momente dificile: a
împărtăși durerea semenilor. O persoană care și-a dezvoltat calitatea și
capacitatea menționate se va putea integra într-o echipă, va avea sentimentul
solidarității în colectivul de muncă. Drept rezultat, persoana care și-a
dezvoltat acest element va da dovadă de slujire – se va afla în serviciul
țării, al poporului. Dezvoltarea calității patriotism
(dragoste pentru neam și țară) este inalienabilă unui bun cetățean, indiferent
în ce domeniu acesta activează.
Al treilea element care
trebuie dezvoltat este caracterul (acțiunea).
El se exprimă în calitatea voință și în capacitatea de
autocontrol. Abilitatea cu care trebuie să iasă din școală/facultate absolventul
este disciplina. Fără disciplină în domeniul diplomației nu poate
exista o activitate eficientă și rezultativă. Drept rezultat al cultivării
calității, capacității și abilității menționate, elevul va da dovadă de demnitate,
onoare, cinste, simțul răspunderii/ datoriei. El nu va putea fi corupt, nu își
va trăda țara, ci o va sluji chiar cu prețul unor sacrificii, cu devotament.
Toate cele trei elemente ale
structurii unei personalități educate sunt indisolubil legate între ele. Dacă
lipsește una, structura umană nu va mai funcționa la parametrii ceruți,
respectiv nu va exista o activitate de calitate.
Despre vocație (muncă)
Fiecare este născut pe acest
pământ cu o menire. El trebuie să o descopere. Unul se naște pentru a fi medic,
altul – cizmar, un al treilea – savant, om de artă, țăran etc. Fiecare are o
înclinație față de o profesie, față de o ocupație (meserie). Uneori durează mai
mult timp până o găsește, dar odată găsită, ea nu trebuie trădată. Așa cum nu
trădează pe Dumnezeu și Biserica Sa, Țara, Neamul și familia sa, să nu trădeze nici
profesia sa. Munca omului, în viață, este foarte importantă. Ea face parte din
formula fericirii, care este suma a câteva elemente: Harul lui Dumnezeu +
dragoste + muncă (profesie) interesantă. Altfel spus, fericirea înseamnă dragostea
față de Dumnezeu + dragostea față de mamă, soție, familie, Neam și Țară +
dragostea față de munca pe care o presezi pentru societate.
De regulă, chiar dacă nu se
dedică unei profesii artistice, omul descoperă în el înclinație spre arte.
Acestea sunt:
1. Arta cuvântului: literatura artistică –
poezia și proza;
2. Arta sunetului: muzica;
3. Arta culorii: pictura;
4. Arta formei: sculptura.
Arta (veritabilă) este
expresia frumosului și îl ajută pe cel care o prețuiește.
Este posibil ca pe măsură ce
vei cunoaște această lume, să fii atras de sport.
Există mai multe discipline sportive. Eu am rezonat cu handbalul.
Despre bani și averi
Banii sunt de folos, dar sunt
un mijloc, nu un scop în sine. Cel pentru care banii au devenit scopul suprem
în viață este în pericol – el poate fi victima patimii iubirii de argint.
