Pe 21 iulie 2015 se împlinesc
23 de ani de la înghețarea conflictului nistrean, prin semnarea Acordului
ruso-moldovenesc din 21 iulie 1992. Cu regret, în toți acești ani nu s-au
înregistrat progrese în privința soluționării conflictului – zona nistreană
rămâne un teritoriu necontrolat de autorități recunoscute la nivel
internațional.
Ieri mass-media au informat și
comentat despre mobilizarea (militară) din Nistrenia, anunțată printr-un decret
al șefului administrației de la
Tiraspol , Evghenii Șevciuk. În încercarea de a explica
motivația decretului respectiv, comentatorii (de exemplu, cei care au fost
invitați la emisiunea Fabrika, de la Publika TVla Băl ți, cu participarea unor
militari din SUA, România, Polonia și Georgia. În fapt, se poate observa că în
prezent în relația Chișinău-Tiraspol se manifestă un caz clar al dilemei securității: „măsurile defensive
pe care statele le iau pentru a se apăra sunt văzute de către ceilalți ca fiind
potențial agresive și se reacționează la ele în consecință” (Barry Buzan, Popoarele, statele și frica. O agendă pentru
studii de securitate internațională în epoca de după Războiul Rece,
Chișinău, 2014, p.314).
P.S. N-am înțeles de ce Armata
RM se antrenează „pentru a putea controla mulţimile în timpul protestelor”... Armata
este transformată în trupe de interne? Or, tot ieri a fost difuzată știrea despre convocarea cetățenilor la proteste împotriva majorării tarifelor la
utilități... Ce legătură are Armata și protestele cetățenilor?...
