În zilele de 27-28 februarie –
1 martie la Ia și
a avut loc ediția a 24-a a Congresului internațional cu genericul „Pregătim
viitorul promovând excelența”, organizat de Universitatea privată „Apollonia”
din orașul moldovenesc de pe cele șapte coline. Conform statisticilor oficiale,
Moldova dintre Carpați și Prut nu este provincia cu cel mai înalt nivel de
dezvoltare economică din România (în comparație cu Transilvania, Dobrogea
ș.a.), dar Iașul întotdeauna a fost și este un centru universitar, de cercetare
și cultural notoriu în context național.
La manifestarea științifică
din vechea capitală a Moldovei au participat invitați din SUA, Africa de Sud,
Canada, Franța, Bulgaria, o delegație numeroasă din Republica Moldova (de la
mai multe universități și AȘM), precum și participanți din celelalte centre
universitare din România. În Secțiunea consacrată domeniului „Comunicare”, am
vorbit auditoriului despre importanța pe care o acordă Catedra de Relații
Internaționale a USM comunicării în plan internațional, arătând că în
curricula la specialitatea noastră se regăsește disciplina „Teoria și practica
comunicării în relațiile internaționale”. Am prezentat comunicarea intitulată „Prestația
RM în negocierile privind diferendul asupra zonei nistrene – din perspectiva
tehnicilor lui Roger Fisher și William Ury”, în care am evaluat negocierile în
formatul 5+2 prin prisma tehnicilor și principiilor de performanță propune de
cei doi cercetători americani într-o carte apărută cu mai mult timp în urmă,
dar care rămâne una de referință în domeniul negocierilor.
Participarea membrilor
corpului profesoral-universitar din Republica Moldova la manifestări
științifice internaționale, de un înal nivel de calitate, este o condiție
indisoluțilă a perfecționării lor continue, respectiv a bunei pregătiri a
studenților care studiază la universitățile la care predau acele cadrele
didactice. De ce la Ia și
pot fi organizate asemenea manifestări științifice (la care se reunesc pentru a
face schimb de opinii participanți de pe mai multe continente), iar la Chi șinău – care este capitală
de țară – asemenea reuniuni lipsesc sau sunt extrem de rare (cel puțin în
domeniul Relaliițor Internaționale, al Științelor Politice și ale Comunicării)?
Desigur, aici este vorba despre componenta financiară. (Organizatorii ieșeni au
acoperit cheltuielile participanților). În RM nu există destui bani pentru
asemenea congrese și conferințe. Este un cerc vicios: într-un stat cu o economie
slabă, cum este RM, sunt rare conferințe științifice internaționale cu
participarea unor cercetători notorii din fiecare domeniu științific,
respectiv, cercetările din diverse domeniile științifice în RM rămân în urma
elaborărilor din statele avansate.
Consider că devine imperios
necesară adoptarea unui program guvernamental, al Ministerului Educației,
privind sprijinul – financiar! – al universităților în vederea organizării cel
puțin o dată pe an a unor reuniuni științifice la care să fie invitați
cercetători cu renume mondial din statele lumii. Schimbul de opinii dintre
cercetătorii din străinătate și cei moldoveni ar contribui la dezvoltarea
științifică din RM. Adesea universitarii moldoveni sunt puși în situația
jenantă de a participa la manifestări științifice în străinătate, dar de a
nu-și putea invita colegii de acolo la foruri științifice în RM, datorită
incapacității de a suporta cheltuielile. Cred că dacă banii cheltuiți de
Ministerul Educației pentru procurarea camerelor de filmat utilizate la
examenele de bacalaureat ar fi fost utilizați pentru sprijinirea reuniunilor
științifice, statul moldovenesc ar fi avut de câștigat.
Un virtual oponent ar putea
să-mi reproșeze că întrucât în RM funcționează autonomia universitară, nu e
treaba Ministerului Educației – a instituțiilor statului – susținerea
financiară a unor conferințe științifice internaționale. Dar întrucât
universitățile se mai confruntă cu criza financiară, multe dintre ele nu își
pot permite organizarea unor asemenea activități științifice de amploare. Iar
cel care are de pierdut este chiar statul moldovenesc. De aceea statul trebuie
să se implice. Același oponent ar putea să afirme în replică faptul că există
posibilitatea atragerii de fonduri din străinătate – din UE și SUA – pentru
susținerea financiară a unor reuniuni de înalt nivel științific. Așa este, dar,
în asemenea cazuri, finanțatorii condiționează tematica în funcție de
interesele lor științifice și/sau politice. Conducerea Republicii Moldova poate
fi interesată de rezultate ale cercetării științifice specifice, care nu
neapărat pot coincide cu cele ale SUA, UE sau Rusiei? Se pare că în prezent nu
există o asemenea preocupare din partea guvernanților de la Chi șinău. Iar un stat în care
guvernarea nu acționează în baza rezultatelor cercetărilor științifice, un stat
în care conducerea nu are un program de acțiuni bazat pe cunoaștere, se
confruntă cu mari probleme în ceea ce privește consolidarea statalității și
realizarea intereselor naționale (asigurarea bunăstării și asigurarea
securității).
© În cazul republicării
(preluării) articolului sau a unor părți din el, este obligatorie indicarea
link-ului postării.
