duminică, 2 martie 2014

De ce RM nu privește situația din Ucraina prin prisma comunității moldovenilor (românilor) de acolo

Astăzi, duminică, 2 martie, Președinția a difuzat un comunicat intitulat „Poziția Republicii Moldova față de situația din Ucraina”, în care se spune: „Republica Moldova își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluții din Ucraina, în special privind situația în jurul peninsulei Crimeea, și acțiunile cu caracter militar întreprinse de autoritățile Federației Ruse. Republica Moldova subliniază importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și neadmiterii violării principiilor dreptului internațional. În vederea prevenirii acţiunilor ce pot conduce la destabilizarea în continuare a situaţiei în regiune, Republica Moldova cheamă să fie utilizate de urgență toate mecanismele internaţionale pentru soluţionarea crizei exclusiv pe căi diplomatice”. 
Acest comunicat pare să fie expresia viziunii actualei guvernări asupra conținutului noțiunii statul Republica Moldova – în interesul cui, pentru cine este acest stat. Observăm, o dată în plus, abandonarea totală a intereselor conaționalilor din teritoriile istorice moldovenești înstrăinate, încorporate la 28 iunie 1940 Ucrainei, lăsați în voia unor forțe politice printre primele acțiuni ale cărora – după ce au preluat puterea la Kiev, pe 22 februarie (după semnarea la 21 februarie a unui acord între putere și opoziție, respectiv după fuga președintelui Ianukovici din Kiev) – a fost abolirea, pe 23 februarie, duminica în amiaza mare, a Legii ucrainene privind principiile politicii lingvistice, care garanta minorităţilor naţionale din Ucraina dreptul de a-şi folosi limba maternă, inclusiv moldovenilor/românilor din regiunile Cernăuţi, Odesa și Transcarpatică (actul legislativ, care mai este cunoscut drept „legea Kolesnicenko”, a fost promulgat de Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, la 8 august 2012). Peste 20 localități ale românilor (moldovenilor) din Ucraina au adoptat statutul de limbă regională pentru limba română. Conform standardelor europene, un drept câștigat de minoritățile etnice nu le poate fi luat (cu atât mai puțin fără acordul lor – fără să fie întrebate). Nici autoritățile Uniunii Europene, nici cele ale Republicii Moldova nu au avut nici o obiecție cu privire la acțiunea de privare a comunității moldovenești (românești) din Ucraina de dreptul de a-și folosi limba maternă în administrație și în spațiul public al comunității. Singurul stat care și-a exprimat sprijinul față de compatrioții săi din Ucraina este Federația Rusă.
În reacțiile și atitudinea lor, autoritățile de la Chișinău se prezintă ca urmașe fidele ale viziunii lui I. Stalin: el a stabilit că Republica Moldova trebuie să fie teritoriul încadrat în granițele de la 4 noiembrie 1940, decizia sa este executată până în prezent, fără nici un semn de întrebare. În virtutea viziunii lui Stalin, conaționalii rămași peste frontiera impusă în mod arbitrar de regimul sovietic nu sunt văzuți de actualele autorități de la Chișinău ca parte a poporului Republicii Moldova, deși nimeni nu i-a întrebat pe acei conaționali dacă ei au vrut să fie înstrăinați. Autoritățile actualului stat moldovenesc nu simt nici un fel de empatie (cu atât mai puțin – simpatie) față de conaționalii vitregiți în teritoriile moldovenești încorporate Ucrainei. Desigur, unii pot întreba: cum ne putem aștepta ca actualele autorități de la Chișinău să privească și să aprecieze situația din Ucraina prin prisma situației comunității moldovenești (românești) din Ucraina, cum ar putea să le pese de moldovenii (românii) din Ucraina, când aceste autorități nu pot (sau nu doresc?) să aibă grijă de propriii cetățeni, sute de mii dintre care se află în străinătate, în căutarea unui loc de muncă, fără să fie întrevăzută măcar, în viitor, o oarecare revigorare economică a țării și posibilitatea revenirii lor acasă? Este o întrebare, deocamdată, fără răspuns.  

© În cazul republicării (preluării) articolului sau a unor părți din el, este obligatorie indicarea link-ului postării. 

Postări populare