luni, 2 decembrie 2013

Acordul de Asociere UE – RM: câteva semne de întrebare

Luni, 2 decembrie, a fost publicat pe site-ul Guvernului textul Acordului de Asociere UE-RM (Association Agreement between the European Union and the European Atomic Energy Community and their Member States, of the one part, and the Republic of Moldova, of the other part). 
Prima chestiune care mi-a atras atenția vizează includerea în Acord a abordării occidentale privind drepturile copilului: Capitolul 27 „Cooperarea în protecția și promovarea drepturilor copilului”, Articolul 138 „(b) îmbunătățirea sistemului de identificare și de asistență a copiilor aflați în situații vulnerabile, inclusiv participarea crescândă a copiilor în procesele de luare a deciziilor și punerea în aplicare a unor mecanisme eficiente care să se ocupe de plângerile individuale realizate de copii”. (CHAPTER 27 „COOPERATION IN THE PROTECTION AND PROMOTION OF THE RIGHTS OF THE CHILD”, Article 138 „(b) the improvement of the system of identification and assistance of children in vulnerable situations, including increased participation by children in decision making processes and the implementation of efficient mechanisms to handle individual complaints made by children”). Se știe că în baza acestei abordări s-au înregistrat numeroase cazuri de despărțire, de către autoritățile statelor din UE, a copilului de unul dintre părinți, de exemplu, de mamă – cetățeancă a unui stat din afara UE. Motiviațiile – bazate pe „apărarea dreptului copilului” – sunt diferite. În cazul (mediatizat pe larg) unei cetățene a Rusiei, care a fost despărțită de copilul său, o instanță franceză a invocat iubirea prea mare/exagerată a mamei față de propriul copil.
De asemenea, sunt cunoscute cazuri când autoritățile lipsesc pe unii părinți de drepturile parentale, ridicându-le copilul, din motive cu totul subiective, căci interpretarea sensului sintagmei „copii aflați în situații vulnerabile” este subiectivă. Probabil mulți dintre moldoveni ar fi fost ridicați de la părinți în copilărie pentru că au primit o palmă la poponeață. De asemenea, expresia „participarea crescândă a copiilor în procesele de luare a deciziilor” amintește cumva de fapta eroică a lui Pavlik Morozov, care și-a denunțat tatăl pentru că a ascuns un sac de grâu de la autoritățile care strângeau toate rezervele familiilor de țărani în perioada stalinistă. Se pare că prin Acordul de Asociere Republica Moldova se raliază la un standard european care, de rând cu cele privind drepturile minorităților sexuale, sunt contestate de majoritatea societății moldovenești, venind în contradicție cu valorile tradiționale ale poporului țării.
Din păcate, așa cum am anticipat, nu am găsit în Acord interdicția exporturilor în RM a produselor din organisme modificate genetic (OMG) din UE. Cunoaștem că în UE există 6 state care au interzis OMG-urile pe teritoriul lor, în vederea asigurării securității alimentare a popoarelor lor: Luxemburg, Germania, Franța, Austria, Ungaria, Grecia. O guvernare moldovenească responsabilă ar fi negociat o clauză privind interzicerea exportului de OMG-uri din UE în RM, racordând astfel statul moldovenesc la standardele celor 6 state din UE. O asemenea clauză ar fi ajutat la protejarea producătorilor agricoli autohtoni, încurajându-i să-și mențină producția naturală (sau bio). Cu regret, guvernarea de la Chișinău – fie din nesimțire/nepăsare, fie din reavoință, fie din incompetență/ lipsă de profesionalism a negociat doar stabilirea progresivă a zonei de liber schimb pe parcursul unei perioade de tranziție de cel mult zece ani, începând de la data intrării în vigoare a acordului (TITLE V „TRADE AND TRADE-RELATED MATTERS”, CHAPTER 1 „NATIONAL TREATMENT AND MARKET ACCESS FOR GOODS”, Section 1 „Common Provisions”, Article 143 „Objective” „The Parties shall progressively establish a free trade area over a transitional period of a maximum of ten years starting from the entry into force of this Agreement, in accordance with the provisions of this Agreement and in conformity with Article XXIV of the General Agreement on Tariffs and Trade 1994 (GATT 1994)”).
În același timp, în Articolul 147 se spune că „În al treilea an de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, părțile vor evalua situația, ținând seama de evoluția comerțului cu produse agricole între Părți, sensibilitățile specifice ale unor astfel de produse și dezvoltarea politicii agricole a ambelor părți. (Article 147 „Elimination of customs duties on imports”: 5.  During the third year after the entry into force of this Agreement, the Parties shall assess the situation, taking account of the pattern of trade in agricultural products between the Parties, the particular sensitivities of such products and the development of agricultural policy on both sides”). Este cunoscută odeclarație a președintelui României Traian Băsescu, care spunea că odată intrată în UE, România și-a pierdut suveranitatea asupra politicii sale agricole. Din Articolul 147 reiese că RM își va coordona politica sa agricolă cu Bruxelles-ul, pentru soluționarea unor probleme sensibile. Se știe că în republicile baltice, după aderarea la UE, au fost desființare unele ramuri ale agriculturii – de exemplu, în Letonia, producerea zahărului, producătorilor oferindu-li-se compensații. Aș vrea să știu dacă, în conformitate cu prezentul Acord, „evaluarea situației, a sensibilităților specifice unor produse și dezvoltarea politicii agricole a ambelor părți” nu va însemna intervenția Bruxelles-ului în politica agricolă moldovenească.
În fine, încă un Articol (157) stârnește semne de întrebare. În el se menționează că „1. Prezentul acord nu împiedică menținerea sau instituirea unor uniuni vamale, alte zone de liber schimb sau aranjamente privind traficul de frontieră, cu excepția cazului în care ele intră în conflict cu regimul comercial prevăzut de prezentul Acord”. („Article 157 „Agreements with other countries” 1. This Agreement shall not preclude the maintenance or establishment of customs unions, other free trade areas or arrangements for frontier traffic except insofar as they conflict with trade arrangements provided for in this Agreement”). Prin această prevedere relațiile comerciale ale RM cu state terțe sunt subordonate reglementărilor de cooperare comercială și vamală cu UE. Prevederile din zona de liber schimb a CSI, din care face parte RM, sunt subordonate normelor din UE. Această schimbare radicală, fără explicarea prealabilă partenerilor din CSI, poate cauza probleme comercializării produselor moldovenești pe piețele statelor CSI. În orice caz, reglementarea în cauză, din Acordul de Asociere, nu confirmă ideea vehiculată de unii analiști politici inocenți din Chișinău care au afirmat că prin Acordul de Asociere, respectiv prin Acordul de Liber Schimb, RM va ajunge la un grad de integrare cu UE similar cu gradul de integrare din CSI. Întrucât RM se angajează să-și subordoneze relațiile sale comerciale/vamale cu CSI relațiilor comerciale/vamale cu UE, partenerii din Est pot avea obiecții față de RM, lipsind-o de toate preferințele comerciale de care dispune, punând-o în situația să comercializeze în CSI – în primul rând în Rusia, Belarus ș.a. în condițiile în care comercializează statele membre ale UE, produsele agricole ale cărora sunt mai competitive datorită subvențiilor mai mari de câteva ori decât cele oferite de Guvernul de la Chișinău producătorilor moldoveni.

  Am expus pe scurt câteva dintre întrebările care mi-au apărut la lectura fugitivă a celor 190 de pagini publicate pe site-ul Guvernului. Era și firesc să apară asemenea întrebări în condițiile în care guvernarea nu s-a consultat cu mediul academic din RM. Sunt convins că specialiștii își vor spune cuvântul detaliat pe fiecare compartiment. Concluzia ce se profilează este însă că documentul care ne-a fost prezentat este unul controversat – rodul unor negocieri în care au fost prejudiciate clar interesele țării. La fel ca și în cazul aeroportului și a BEM. Toate aceste cazuri au fost marcate de lipsă de transparență, deci de iresponsabilitate în fața societății moldovenești.   

[Articol scris pentru portalul Moldova.org]

Postări populare