În cadrul unei reuniuni
dedicate celei de-a 605-a aniversare de la prima menționare istorică a orașului
Bender, în ajunul zilei de 8 octombrie – ziua localității – șeful
administrației de la Tiraspol ,
Evghenii Șevciuk, a declarat că orașul a fost și va rămâne în componența Nistreniei.
„Pentru mine, în calitate de lider al statului nistrean, nu există nicio
îndoială cui aparține acest oraș. Și aș vrea să spun tuturor care au alte
opinii că orașul a fost, este și va rămâne nistrean. Pentru că, în primul rând,
asta doresc oamenii”, a spus Șevciuk. Această declarație, citată de mai multe
agenții de presă, denotă un complex de inferioritate al autorităților nistrene
cu privire la orașul în cauză, respectiv frica de a fi nevoite să-l retrocedeze
iminent autorităților Republicii Moldova. Acest fapt se datorează însăși
concepției de creare, în 1990, a unei structuri statele – nerecunoscute până în
prezent – expusă într-un document intitulat „Justificarea politico-juridică a
creării RSSMN”. În textul respectiv era invocat argumentul conform căruia „republica
moldovenească nistreană” era creată pornind de la faptul istoric al existenței
– în acea regiune – a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. De
altfel, chiar denumirea actualei structuri teritoriale („R. Moldovenească N.”) invocă
denumirea fostei republici autonome, care a existat între 12 octombrie 1924 și
2 august 1940 – când o parte din RASSM a fost unită cu o parte a Basarabiei și
astfel a fost creată, de către autoritățile sovietice, RSSM.
În afară de asta, mai există
„Acordul cu privire la principiile aplanării pașnice a conflictului armat în
regiunea nistreană a Republicii Moldova”, semnat la 21 iulie 1992 de către
președinții Rusiei – B. Elțin și al Republicii Moldova – M. Snegur. În
articolul 3 al documentului se spune clar că „Orașul Bender (…) se declară
raion cu un regim sporit al securității (…). Comisia [unificată] de control asigură menținerea ordinii de drept în
or. Bender, activând reciproc cu subunitățile poliției și miliției (…)”.
Întrucât, în conformitate cu concepția acordului în cauză, s-a avut în vedere
că localitățile în care ordinea de drept urma să fie asigurată de poliție se
vor afla sub jurisdicția autorităților de la Chi șinău, iar localitățile în care ordinea de
drept urma să fie asigurată de miliție se vor afla sub jurisdicția
administrației de la Tiraspol ,
rezultă clar că municipiul Bender are o dublă jurisdicție, iar Poliția a fost
menționată în document înaintea miliției. În pofida acestor reglementări,
autoritățile moldovenești nu au întreprins nimic pentru implementarea stipulărilor
din Acord: nici în privința orașului Bender – pe care autoritățile nistrene
l-au izolat cu posturi grănicerești, vamale, migraționale, MГВ-iste, nici în
privința „înlăturării imediate a oricăror obstacole în calea circulației
mărfurilor, serviciilor și persoanelor” de-a lungul întregii linii de separare –
conform articolului 5 din Acord.
Mai mult, la întâlnirea
menționată mai sus, șeful administrației de la Tiraspol , Evghenii
Șevciuk, a menționat că locuitorii Benderului se află „într-o situație mai
dificilă” decât regiunea transnistreană, deoarece în localitate activează
„structurile altui stat” (ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova) ceea
ce constituie „o presiune morală și psihologică” asupra cetățenilor. De aceea,
în oraş vor fi instalate, în curând, camere de supraveghere. Evghenii Şevciuk a
spus că această măsură va permite supravegherea ordinii publice în oraş și, în
acelaşi timp, va preveni abaterile comise de poliţişti. Aceasta este, de fapt,
încă o măsură a administrației tiraspolene de intimidare a activității
Inspectoratului de Poliție din Bender și o nouă etapă în acțiunea de expulzare
a unității de Poliție – urmărită de administrația nistreană.
Este semnificativ faptul că nu
s-a găsit nici un om de stat de la
Chi șinău care să-i dea o replică șefului de la Tiraspol : să-i spună că
orașul Tighina (după numele stăpânitorilor medievali turci – Bender) a fost este și va fi – indiferent de faptul
cine se perindă prin el, sau cine se stabilește în el – un oraș basarabean,
moldovenesc, care nu are nici o legătură cu Transnistria. Se crează impresia că
bravii demnitari de la Chi șinău
au renunțat la acest oraș, tot așa cum nu au nevoie de sute de mii de cetățeni
moldoveni care au trebuit să plece din țară în căutarea unor locuri de muncă, a
unor condiții normale de trai. Responsabilii de integrare – ministrul
respectiv, angajații structurii guvernamentale – ai Biroului pentru Reintegrare
– se comportă ca niște pensionari aflați – în posturile respective – la odihna (bine?)meritată,
călătorind (pe banii contribuabililor moldoveni) și bucurându-se de priveliști la Viena , Dublin, Bruxelles
ș.a.. Nici o idee cu privire la eventuali pași în vederea rezolvării problemei
privind zona nistreană a RM.
Întrucât autoritățile de la Chi șinău sunt umilite și nici
măcar nu conștientizează aceasta – sau nu le pasă pentru că nu se identifică cu
orașul Bender, sau nu le pasă pentru că nu au cinste, fiind preocupate de
chestiunile Banca de Economii, aeroport ș.a., e bine ca administrația de la Tiraspol să afle măcar de
la societatea civilă a Republicii Moldova: orașul Bender a fost, este și va fi
al Basarabiei, respectiv al Moldovei!
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]
