miercuri, 23 octombrie 2013

Ce este un stat eșuat sau o radiografie a Republicii Moldova

              
              Una dintre amenințările la adresa securității regionale este un stat eșuat. Acesta (un stat eșuat) este unul care nu îndeplinește misiunea de bază pentru care a fost creat și trebuie să funcționeze un organism statal: apărarea și promovarea intereselor unui popor. Practic, un stat eșuat este unul captiv – structurile sau instituțiile căruia au fost capturate de unul sau câteva clanuri oligarhice.
          Republica Moldova este un asemenea exemplu. Tot ceea ce produce bani în țară, toată munca cetățenilor cu inițiativă economică este taxată de structurile de stat sub formă de estorcare de mită. Cei cu demnitate își transferă afacerile în străinătate. Cei care se lasă umiliți – plătesc unor angajați ai organelor de control și ai structurilor de forță (organe de menținere a ordinii de drept). Sunt multiple și cazurile când instanțele de Justiție sunt transformate în structuri care storc bani de la cetățeni, fără să țină cont de adevăr și dreptate în luarea deciziilor. Palatele unor judecători sunt exemple ale transformării ocupației profesionale, în cadrul unei instituții de stat, într-o afacere personală oneroasă. Practic, sistemul statal moldovenesc este pătruns de o boală aflată într-un stadiu avansat, ca un cancer care generează tot mai multe metastaze, semnele sfârșitului său – pentru observatorul atent – fiind vizibile. Un stat este ca un vas ce trebuie să fie integru și plin cu apă, să o reverse peste marginile gurii, pentru ca să fie funcțional. Dacă în el apar breșe – crăpături și găuri – iar apa, care, metaforic, este bogăția sa, se scurge prin acestea, un asemenea vas, respectiv un asemenea stat, vor fi secătuite. Republica Moldova este un stat secătuit.     
            De ce s-a ajuns la această situație dificilă? În primul rând, pentru că persoane șmechere (tot ele lipsite de principii morale) s-au orientat, au depus eforturi și au acces la putere, pentru a-și realiza interesele oneroase personale (sau de clan). Moralistul francez Jean de La Bruyère (1645-1696) spunea: „Nu există pe lume decât două chipuri de a te ridica: ori prin propria ta dibăcie, ori prin prostia celorlalți”. Utilizând slogane ca „Moldova fără sărăcie”, promițând electoratului ceea ce aștepta, grupări econimice au obținut puterea politică. Parafrazându-l pe Jean de La Bruyère aș spune: Nu există pe lume decât două chipuri de a te căpătui: ori prin munca ta, ori prin exploatarea – prin perceperea mitei – celorlalți, care se lasă umiliți. Sunt și din cei care mituiesc benevol persoanele care lucrează în instituții ale statului pentru a-și realiza propriile afaceri sau pentru a obține „dreptatea” care le convine. Este clar că un asemenea stat nu inspiră încredere propriilor cetățeni, cei mai activi dintre ei pleacă în străinătate, acolo unde statul este Stat, respectiv unde există respectul pentru omul care muncește, iar respectul se manifestă prin salariile obținute și prin condițiile de viață asigurate. Or, salariile mici ale majorității covârșitoare a cetățenilor RM sunt expresia statului capturat și secătuit de clanurile servite de organele de control al activității întreprinzătorilor economici, organe de menținere a ordinii de drept, instanțe de judecată ș.a..
            Multe dintre organele de control sunt moștenite de la statul totalitar URSS. Așa cum trebuie evacuate din centrul Chișinăului unități militare care în perioada sovietică aveau mai degrabă misiunea de a interveni în cazul unor proteste și revolte ale populației autohtone împotriva regimului de ocupație, la fel multe dintre organele de control trebuie desființate. Actualmente, faptul existenței respectivelor organe de control, ca și cum denotă percepția autorităților că agenții economici moldoveni sunt potențiali criminali, sunt potențiali agenți care vor să comită infracțiuni economice (fiscale ș.a.). În timp ce în statele normale organele statului sunt chemate să ajute agenții economici, în statul eșuat Republica Moldova respectivele organe presează – prin mita pe care o percep – agenții să dea faliment sau să-și transfere activele peste hotare. Practic, în RM organele statului sunt obstacolul în calea dezvoltării economice a țării. Deși moldovenii sunt un popor credincios, un popor al lui Dumnezeu, sistemul de stat oligarhic își recrutează în permanență  noi „cadre”, care se angajează în marea activitate de jefuire a propriilor frați și surori. Desigur, persoanele implicate în marele jaf au conștiința și simțirea/empatia complet atrofiate. Citim în Sfânta Scriptură: „nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona” (Matei 6. 24). Nu se poate sluji poporului (fiind angajat în instituțiile statului) și banului (sau patimii de nepotolit a iubirii de argint, care macină din interior persoanele devenite victime ale celor ascunși).
          Cred că statul eșuat Republica Moldova își poate veni în fire, se poate redresa prin accederea la putere a unor persoane care gândesc și acționează în baza principiilor morale strămoșești, care prin faptele lor vor face imposibil orice atentat la demnitatea poporului acestei țări. Acum poporul Republicii Moldova este umilit de forțe dușmane răsărite chiar din interiorul său. Trebuie să ajungă la putere oameni politici care să redea demnitatea poporului acestei țări.    


[Articol scris pentru portalul Moldova.org]  

Postări populare