duminică, 29 septembrie 2013

Câteva clarificări cu privire la graba creării Agenției Calității în Învățământul Profesional

Vineri Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege nr. 313 privind două modificări la Legea Învățământului (nr. 547). În prezentarea făcută în fața corpului legislativ, ministra Educației, Maia Sandu, a cerut votul deputaților pentru crearea unei Agenții Naționale de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional – noțiunea „Profesional” pentru Sandu cuprinde învățământul superior, învățământul profesional (colegiile) și învățământul vocațional [profesional-tehnic: școlile de meserii]. De asemenea, s-a propus instituirea ciclului III al învățământului superior – care să vizeze studiile de doctorat, urmând să fie create școli doctorale în cadrul universităților.

Cele mai multe întrebări ale deputaților s-au referit la inițiativa creării Agenției. Mai mulți deputați au vrut să afle de ce atâta grabă cu privire la înființarea noii instituții, de ce nu este supus dezbaterii și votului Legislativului noul Cod Educațional, care a fost elaborat, și care să înlocuiască Legea Învățământului, aflată în vigoare în prezent. În fond, răspunsul cu privire la graba cu care este înființată de către guvernare noua Agenție – e drept, indirect – se găsește chiar în cele afirmate de Maia Sandu: Comisia Europeană oferă 1 milion de lei pentru aceasta. E drept că Guvernul/statul moldovean trebuie să aloce 2 milioane de lei. În condițiile în care până în prezent au fost închise 126 școli și urmează încă 14 – din cauza lipsei resurselor financiare pentru întreținerea respectivelor instituții școlare – unii deputați s-au întrebat cum de s-au găsit 2 milioane de lei pentru noua Agenție și nu se găsesc bani pentru școlile care sunt „optimizate” (ce bine că nu e folosit eufemismul „eutanasiate”). Maia Sandu a răspuns așa: Întrucât statul cheltuie 1 miliard de lei anual pe învățământul superior, nu se mai justifică oare cheltuirea a încă 2 milioane de lei pentru a putea vedea care este calitatea serviciilor educaționale oferite de cele 33 de universități? Altfel spus, după principiul: Unde merge mia, merge și suta. Unii deputați au întrebat de ce să nu fie abilitat – cu funcțiile atribuite preconizatei Agenții – Consiliul Național de Acreditare și Atestare, pentru a nu cheltui suma de 2 mln lei. Răspunsul a fost că respectivul Consiliu e una, iar Agenția, care va atesta și acredita universitățile, e cu totul altceva.    

Se pare însă că răspunsul la toate nedumeririle legate de inițiativa creării Agenției se găsește în discursul ținut în Palatul Republicii de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în timpul vizitei în Republica Moldova, din 29-30 noiembrie 2012, care a declarat că Uniunea Europeană, în persoana Comisiei Europene, va acorda 6 mln de euro pentru sectorul sănătății publice, dar și o susținere pentru învățământul vocațional. Barroso sublinia: cu aceste sume, asistența UE pentru RM a ajuns la 122 mln euro. Este cel mai mare sprijin pe care UE l-a oferit vreodată pe cap de locuitor unei țări partenere, din afara Uniunii. Pe ce vor fi cheltuiți banii alocați de Comisia Europeană? După cum a explicat ministra Maia Sandu, Ministerul Educației intenționaeză să „importe expertiză” – adică: să invite experți, care să oferă consultanță în cadrul noii Agenții. Acei experți occidentali, bineînțeles, vor fi plătiți cu salarii la nivelul standardelor occidentale, bineînțeles – din banii alocați de Comisia Europeană pentru reformele din Republica Moldova.

Îmi amintesc că în timpul vizitei de anul trecut la Chișinău a lui Jose Manuel Barroso, am fost invitat în studioul unei televiziuni de știri din Chișinău pentru a asculta în direct și pentru a comenta apoi discursul demnitarului european din Palatul Republicii. Moderatorul chiar a pus această întrebare: care ar fi interesul, rațiunea Comisiei Europene de a sprijini învățământul vocațional [profesional-tehnic] din RM? Am emis atunci ipoteza că Uniunea Europeană poate fi interesată în creșterea calității profesionale a migranților moldoveni. Chiar dacă atunci majoritatea gasterbaiteri-lor alegeau destinația Rusia, în urma facilitării regimului de vize Comisia Europeană se aștepta ca fluxul respectiv să se reorienteze spre UE. Ultimele informații cu privire la deportările și neadmiterea intrării în Rusia a migranților muncitori moldoveni, se pare, confirmă ipoteza exprimată de mine atunci. Întrucât Republica Moldova, în urma semnării Acordului de Asociere și a acordurilor de Liber Schimb și de Liberalizare a Vizelor, va intra în sfera de influență geopolitică a UE, tot mai mulți moldoveni vor dori să meargă la muncă în statele membre ale Uniunii. Or, Bruxelles-ul își dorește muncitori calificați, cu pregătire profesională conform standardelor UE. Iar dacă în procesul implementării respectivelor standarde în RM, în cadrul noii Agenții vor mai fi implicați experți occidentali – plătiți din fondurile europene, la nivelul salariilor din Occident – tot așa cum partidele guvernamentale de la Chișinău își vor plasa oamenii săi de partid sau finii și cumătrii în instituția respectivă (după cum au făcut cu CCA-ul), vălul misterului poate fi ridicat, măcar parțial, de pe chestiunea grabei cu care este creată înstituția respectivă.


P.S. E bine că Uniunea Europeană, în persoana Comisiei Europene, dorește ridicarea nivelului calității învățământului vocațional (profesional-tehnic) din RM, dar ar fi bine ca demnitarii de la Bruxelles să facă tot ce le stă în putință pentru a determina guvernanții moldoveni să creeze condiții pentru ca absolvenții școlilor respective să nu fie nevoiți să plece peste hotare, ci să-și poată îndeplini vocația profesională acasă – în statul cetățenii căruia sunt...

[Articol scris pentru portalul Moldova.org]

Postări populare