Articol scris pentru Moldova.org:
Ieri ombudsmanul Aurelia Grigoriu a susţinut o conferinţă de presă şi a participat la un talk show la o televiziune de ştiri din Chişinău. După ce, se pare, o ţară întreagă i-a spus că a comis o gafă declarând în Erevan că Armenia e stat agresor şi a ocupat 20% din teritoriul Azerbaidjanului – vis a vis de Karabahul de Munte – şi a rugat-o să-şi retragă declaraţiile, doamna avocat parlamentar a spus că şi le menţine. O încăpăţânare care dă de bănuit fie că a avut/are un interes oneros, aşa cum a declarat vicepreşedinta Parlamentului Armeniei, fie că nu are o capacitate de discernământ necesată unui funcţionar public.
Ieri ombudsmanul Aurelia Grigoriu a susţinut o conferinţă de presă şi a participat la un talk show la o televiziune de ştiri din Chişinău. După ce, se pare, o ţară întreagă i-a spus că a comis o gafă declarând în Erevan că Armenia e stat agresor şi a ocupat 20% din teritoriul Azerbaidjanului – vis a vis de Karabahul de Munte – şi a rugat-o să-şi retragă declaraţiile, doamna avocat parlamentar a spus că şi le menţine. O încăpăţânare care dă de bănuit fie că a avut/are un interes oneros, aşa cum a declarat vicepreşedinta Parlamentului Armeniei, fie că nu are o capacitate de discernământ necesată unui funcţionar public.
Apreciez declaraţia de ieri a preşedintelui Parlamentului, Igor Corman,
care a spus că afirmaţia Aureliei Grigoriu a fost o greşală; Republica Moldova
trebuie să întreţină relaţii bune atât cu Armenia, cât şi cu Azerbaidjanul. Aşa
se face că în luna mai am vizitat Armenia. Am rămas impresionat de
ospitalitatea acelui popor. Legăturile istorice dintre popoarele noastre încă
trebuie să fie investigate, iar rezultatele cercetărilor trebuie folosite de
diplomaţia moldovenească. Ceea ce se ştie sigur în prezent este că cele două
popoare – armenii şi moldovenii (românii) – fac parte din grupul popoarelor
indo-europene. Plimbându-mă cu un prieten armean pe o stradă din centrul
Erevanului, am auzit o frântură dintr-o discuție
a doi localnici. Unul îi spune altuia: „Of, of, of”. Îl întreb pe prietenul
armean ce înseamnă această expresie și
înțeleg că exact ceea ce înseamnă și în limba noastră. Cumva această întâmplare
mi-a confirmat versiunea expusă de Andrei Sinelnikov în una din cărțile sale („Srednevekovaia imperiia evreev”,
Moscova, 2009), conform căreia o consecință
a distrugerii Troei a fost exodul veneților,
plecați din Troada – împrejurimile
Troei. „O parte din ei s-a concentrat în jurul lacului Van și a creat împărăția de Van. Ea a devenit centrul statului Urartu, care ocupa tot
ținutul muntos al Armeniei. Al doilea
grup al veneților Arsavei, condus de
Antenor, s-a deplasat pe litoralul nord-vestic al mării Adriatice. (...) A
treia rută, se vede, a celui mai numeros grup al veneților-troieni, iese la iveală prin studierea harții contemporane. De originarii din Troia se
leagă următoarele toponime – orașele
Troian în Bulgaria, Traian în România, două Trosteaneț și Trihat [în raionul
Tatarbunar, sudul Basarabiei!, notă A.L.] în Ucraina. Tot acolo, pe actualul
teritoriu ucrainean, se afla Trepolul din letopisețe...” (p.52). Vorba armeanului mi-a confirmat că există o
legătură de demult între actualii moldoveni și
armeni: avem strămoşi comuni, fie că sunt indo-europenii, fie că sunt troienii.
(Să nu uităm şi de valul troian din sudul Basarabiei). Iar expresia de jale –
„Of, of, of” e una care s-a păstrat la descendenții
troieni din Moldova și din Armenia
peste milenii... Despre legăturile dintre limbile armeană şi română a scris
Bogdan Petriceicu Hasdeu ş.a.
Am regretat declaraţiile Aureliei Grigoriu. Chiar m-am simţit prost
pentru imaginea pe care ea a creat-o moldovenilor în societatea armeană. Faptul
că declaraţiile sale au fost neinspirate îl demonstrează urmările: ea nu a
ajutat cu nimic la rezolvarea problemelor apărării drepturilor omului nici în
Republica Moldova, nici în Transcaucazia. Doar a dăunat relaţiilor între cele
două popoare frăţeşti. În acelaşi timp, consider drept ciudată aprecierea de
ieri, dintr-un talk show, a deputatului comunist Mark Tkaciuk, care a
descalificat-o pe A. Grigoriu. Decizia CCA privind retragerea licenţei postului
NIT a fost adoptată cu votul oamenilor plasaţi acolo de PCRM (Tabunşcic ş.a.),
care i-au trădat pe comunişti imediat cum au pierdut alegerile în 2009. Apoi
Voronin s-a plâns la
Consiliul Europei şi la
UE că puterea i-a lipsit pe comunişti (a lipsit opoziţia) de
TV. Acum Tkaciuk o atacă pe Grigiriu, plasată în funcţie în 2008 de PCRM.
Comuniştii nu îşi asumă consecinţele faptelor – alegerilor – plasărilor lor. Ca
şi cum nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu îi trădează...
Autorităţile moldoveneşti trebuie să înveţe din cazul Grigoriu. Cea mai
importantă lecţie este că funcţiile publice în Republica Moldova trebuie să fie
ocupate de persoane care au trecut printr-un concurs real, nu de persoane
plasare de către partidele politice. Este bine ca persoanele din anumite
funcţii, care participă la evenimente internaţionale, reprezentând RM, să aibă
cunoştinţe în domeniul Relaţiilor Internaţionale.
Indiferent de ce a declarat cetăţeanca moldoveancă Aurelia Grigoriu, este
sub orice critică prestaţia membrului Curţii Constituţionale Victor Popa, care
a lăsat-o pe avocată în hotel, în condiţiile în care şoferul nu a vrut s-o ia
la aeroport. Un armean, sau un azer, sau un georgian nu ar fi procedat
niciodată aşa. Şi din comportamentul lui Popa avem de învăţat ceva.
Dincolo de toate acestea, cred că relaţiile moldo-armene sunt destul de
trainice şi orice declaraţie necugetată a oricărui funcţionar moldovean, ajuns
în funcţie pe filiera oricărui partid, nu le poate deteriora.
