luni, 1 aprilie 2013

Schimbarea la față a ICR: despre integrare și promovare comună


Astăzi Institutul Cultural Român (ICR) „Mihai Eminescu” de la Chișinău, în colaborare cu Academia de Științe a Republicii Moldova (AȘM), au organizat o întâlnire specială cu domnii Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român, Valeriu Matei și Nichita Danilov – directorul și directorul-adjunct ai ICR Chișinău, prilejuită de începerea activității noii conduceri a Institutului la Chișinău. La eveniment au participat vice prim-ministrul Ion Moldovanu, secretarul de stat din MAE al României Ovidiu Dranga, E.S. Marius Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova, reprezentanți ai mediilor cultural, științific, politic și diplomatic din Republica Moldova. 

Evenimentul a scos în lumină importanța diplomației culturale. Andrei Marga a notat că „ICR [care promovează diplomația culturală] este parte a politicii externe a României”. România este un exemplu privitor la exercitarea diplomației culturale. ICR este o instituție publică de interes național, a cărei misiune este de a face cunoscută cultura română și de a-i asigura vizibilitate și prestigiu. ICR include o rețea de 17 institute ce funcționează în 16 țări. Institutul a fost înființat în anul 2003 prin reorganizarea Fundației Culturale Române și a Editurii Fundației Culturale Române. ICR face parte din rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană – European Union National Institutes for Culture (EUNIC). 

Secretarul de stat al MAE al României, Ovidiu Dranga, a menționat că ICR își propune să apropie elitele din România și Republica Moldova; institutul va promova valorile și identitățile comune ale României și Republicii Moldova. Referindu-se la contextul european și internațional, Dranga a menționat că „Diplomația culturală se află în plină ascensiune”. ICR de la Chișinău își propune să promoveze proiecte culturale comune. De asemenea, va fi promovat conceptul: „Cultură prin educație, educație prin cultură”. 

Noul director al ICR „Mihai Eminescu” de la Chișinău, Valeriu Matei, a făcut apel la societatea moldovenească să se implice în activitățile institutului, inclusiv prin propuneri de proiecte. „Nu mai e timp pentru disensiuni, trebuie să promovăm ceea ce este autentic”, a menționat V. Matei. 

Statul Republica Moldova nu excelează în ceea ce privește folosirea diplomației culturale. La Catedra Relații Internaționale a Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative a USM se predă cursul „Diplomația culturală”, în cadrul programului de Masterat la specializarea „Studii diplomatice”. Dar de la teorie la practică e cale lungă. Cu excepția unor manifestări sporadice ca „Zilele culturii moldovenești în Rusia” sau în alte țări, nu există o viziune, o instituție specializată cu promovarea diplomației culturale, respectiv nu există un program privind asemenea activități. Argumentul invocat ca răspuns la această lipsă de interes și perspicacitate este cel al lipsei de fonduri, în bugetul de stat, pentru activități culturale. Despre crearea unui Institut Cultural Moldovenesc (așa cum există, de pildă, Goethe-Institut al Germaniei și Forumul Cultural Austriac) în prezent nu poate fi vorba. În acest context, cred că numirea domnului Valeriu Matei în funcția de director al ICR Chișinău poate fi un stimulent pentru un demers al autorităților Republicii Moldova de a promova în cadrul unor programe comune valorile comune ale României și Republicii Moldova, prin rețeaua de institute ale ICR. Iată de ce Valeriu Matei, prin numirea sa în noua funcție, poate contribui atât la promovarea culturii române în Republica Moldova, cât și a culturii moldovenești – prin institutele culturale române – în statele lumii. 

În presa moldovenească s-a mai scris despre una (alături de altele) dintre dezamăgirile legate de AIE: nu s-a produs o intensificare a relațiilor româno-moldovenești, din 2009 până în prezent. Integrarea politică și economică româno-moldovenească poate fi realizată mai greu, în condițiile aflării României în UE (de la 1 ianuarie 2007). Dar integrarea culturală putea fi și trebuia realizată; în calea înfăptuirii acesteia nu stau decât inerția, indiferența, reticența, poate și rea-voința unora. Schimbările din ICR oferă o nouă oportunitate pentru aprofundarea relațiilor între cele două state frățești. La manifestarea de astăzi am văzut o largă deschidere din partea României. Acum inițiativele trebuie să vină din partea guvernării moldovenești, care să demonstreze că pe deplin conștientizează importanța primordială a diplomației culturale atât în promovarea intereselor politice cât și a celor economice – vizând atragerea de investitori prin etalarea a tot ce are mai bun o țară. Și în cazul României și Republicii Moldova multe – dacă nu cumva toate – cele ce merită să fie etalate, sunt valori comune.


[Articol scris pentru portalul Moldova.org]

Postări populare