Inițiativa de demitere a bașcanului Furmuzal: cauze și consecințe

Deputatul Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze (APG), preşedintele comisiei pentru drepturile omului, legalitate şi ordine de drept, Ivan Burgundji, a cerut, în şedinţa specială de vineri a legislativului găgăuz, demiterea başkanului Mihail Formuzal, pe motiv că nu a semnat până acum regulamentul APG, adoptat încă pe 30 noiembrie 2012. Într-o conferință de presă susținută la Chișinău, Burgundji a declarat că bașcanul și-ar fi depășit atribuțiile, că ar fi tărăgănat formarea comitetului executiv, că ar fi direct implicat în mai multe acțiuni controversate și chiar ilegale, inclusiv delapidări din ajutoarele sub formă de grâu și combustibil din partea Rusiei. De menționat că demiterea bașcanului poate avea loc în urma unui referendum. 

Acuzațiile și inițiativa unui grup de aleși ai APG vin pe fundalul votării, pe 5 martie, de către Parlamentul RM, a moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Filat. Într-un fel, inițiativa de la Comrat este o continuare a evenimentelor de la Chișinău, ținând cont de faptul că grupul care îl acuză pe Furmuzal este exponentul mișcării „Novaia Gagauzia”, care a fuzionat la 28 februarie cu PD, iar Furmuzal și mișcarea „Edinaia Gagauzia”, care îl sprijină politic, sunt în relații strânse cu PLDM.

Totuși, în cazul de la Comrat este vorba și de un conflict între două grupări economice influente din autonomie, sprijinite de forțe politice de la Chișinău. Este știut faptul că în convorbirile telefonice interceptate, premierul Filat dădea indicații șefului Inspectoratului Fiscal privind blocarea conturilor unei firme de produse vinicole a fiului preşedintelui APG, Dmitri Constantinov. Acesta a declarat într-o conferință de presă că îl va da în judecată pe V. Filat.

Așadar, există câteva paliere ale inițiativei de demitere a bașcanului Mihail Furmuzal. Partea vizibilă a aibergului vizează o încercare de reglare de conturi a grupărilor economico-politice locale. Întrucât acestea sunt afiliate PD-ului și PLDM-ului, nu trebuie exclusă și varianta luptei politice dintre cele două partide republicane în autonomia găgăuză (pentru controlul puterii în autonomia respectivă).

Partea invizibilă a aisbergului vizează câteva elemente care trebuie luate în considerare, chiar dacă, aparent, nu au legătură directă cu preconizatul vot de blam pentru M. Furmuzal. Este știut faptul că la Comrat a fost creată o Mișcare a cazacilor din UTA Gagauz Yeri. La 4 martie curent mișcarea a depus actele la Ministerului Justiției, pentru a fi înregistrată. Printre membrii mişcării se numără reprezentanţi ai PD, inclusiv Vasili Neicovcen, purtătorul de cuvânt al mişcării „Novaia Gagauzia”, care a obţinut gradul de colonel al cazacilor. Între timp, mişcarea cazacilor din UTA găgăuză s-a ales și cu „un general”, căruia Uniunea cazacilor din Rusia i-a acordat gradul. Acesta s-a dovedit a fi Ivan Mardari, deputat în Adunarea Națională a Găgăuziei din partea PD. Este clară implicarea Rusiei în inspirarea mișcării „cazacilor” găgăuzi. Cum Rusia susține dezintegrarea Republicii Moldova prin sprijinul acordat regimului de la Tiraspol, este evident că prin crearea și sprijinirea mișcării „cazacilor” din zona găgăuză Rusia urmărește să slăbească pe încă „un front” Republica Moldova.

Nu cunosc îndeaproape activitatea lui Mihail Furmuzal, dar din declarațiile și acțiunile sale reiese că este un politician loial Republicii Moldova. Dacă el va fi înlocuit cu un parsonaj care se va sprijini pe forța formațiunilor paramilitare ale „cazacilor” găgăuzi, dacă va cere federalizarea RM (pentru ca formațiunea teritorial-administrativă a comunității găgăuze să obțină noi atribuții), iar apoi, poate, ieșirea formațiunii respective din cadrul Republicii Moldova, situația din sudul RM se poate înrăutăți vizibil.

Aceste temeri se bazează pe faptul că Guvernul Republicii Moldova are o atitudine de nepăsare față de UTA găgăuză. Comunitatea găgăuză nu este integrată în societatea moldovenească, majoritatea găgăuzilor nu cunosc limba de stat, în Universitatea de Stat din Comrat se predă în limba rusă. În bugetul de stat, prevăzut pentru Ministerul Educației, nu sunt rezervate resurse pentru organizarea de conferințe, la Comrat și Chișinău, la care să comunice cadrele didactice de la instituțiile de învățământ superior din cele două orașe. În timp ce Ucraina și Rusia organizează conferințe la care invită profesori din Comrat, asigurându-le acoperirea cheltuielilor pentru transport, cazare și masă. Astfel, universitarii din Comrat sunt cu mult mai integrați în circuitul universitar din Ucraina și Rusia decât în activități științifice din Republica Moldova. Aceasta este o consecință a lipsei unei viziuni și politici de stat cu privire la comunitățile minorităților etnice și consolidarea societății multietnice a Republicii Moldova. Un Guvern competent ar trebui să abordeze aceste probleme. Republica Moldova trebuie să se implice în pregătirea specialiștilor în domeniul administrației publice din zona găgăuză, inclusiv a celora care vor ajunge în funcția de bașcan, care să gândească la scară națională (republicană) și nu locală.    

[Articol scris pentru portalul Moldova.org]