Mesajul Rusiei cu privire la în zona nistreană a Republicii Moldova: „avem voință”

Pe 6 februarie la Tiraspol a avut loc conferința internațională „Armonizarea legislației cu cea rusească – cale magistrală de dezvoltare a statalității nistrene”, prezidată de președintele Fundației pentru dezvoltarea societății civile „Diplomația publică” din Federația Rusă, Alexei Kocetkov. Deși acțiunea este organizată de o fundație care se ocupă de diplomația publică, se crează impresia că responsabilii sau nu cunosc sensul noțiunii respective, sau o folosesc ca pe un paravan pentru realizarea altor scopuri. Or, se știe – și cred că nu numai de către studenții de la Catedra de Relații Internaționale a USM, cărora personal le-am predat un curs pe această tematică – există câteva tipuri de diplomație: clasică (tradițională), parlamentară, publică ș.a.. Diplomația publică vizează implicarea unor personalități din cadrul societății civile, în vederea promovării intereselor unui stat, în cadrul unor contacte cu personalități ale societății civile din alt stat. La conferința de la Tiraspol însă au participat, din partea Federației Ruse: președintele Comitetului din Duma de Stat (DS) a FR pentru problemele proprietății, tot el – „coordonator al grupului parlamentar pentru interacțiunea cu Sovietul Suprem al RMN”, Serghei Gavrilov; președintele Comitetului din DS a FR pentru legislația constituțională și dezvoltarea statului, Vladimir Plighin; adjunctul președintelui Comitetului din DS a FR pentru politica economică, dezvoltarea inovațională și antreprenoriat Ilham Gapisov, membrul Comitetului din DS a FR pentru chestiunile legate de CSI și pentru legăturile cu compatrioții Roman Hudeakov ș.a.. În listă a mai fost inclusă profesorul Catedrei de Drept Constituțional a Universității de Stat din Moscova Elena Lukianova – singura participantă care se potrivește noțiunii de diplomație publică.   

Putem admite că organizatorii tiraspoleni ai conferinței, întrucât nu au studii de spacialitate în Relații Internaționale la universități de la vest de Nistru, nu înțeleg sensul noțiunii de diplomație publică și o folosesc acolo unde ea cu greu poate fi invocată. Dar întrucât unii nistreni (de exemplu, Nina Ștanski) au studiat la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, sau alții (de exemplu, Evghenii Șevciuk) – la Academia Diplomatică de la Kiev, înclin să cred că responsabilii nistreni nu sunt neștiutori, ci, prin această conferință, au dorit să transmită câteva mesaje clare.

În titlul conferinței se observă o contradicție: gazdele văd armonizarea legislației din zona nistreană cu cea rusească drept o cale de dezvoltare a statalității nistrene. Nu am mai întâlnit niciun caz de stat care, ținând la statalitatea sa, să-și armonizeze legislația cu cea a altui stat – decât dacă dorește să fie absorbit de statul cu care își armonizează legislația. Căci orice stat este individual și legislația sa trebuie să reflecte necesitățile sale specifice. Atunci când un stat dorește să adere la o uniune de sate (de exemplu, UE) acel stat își armonizează legislația cu cadrul legal comunitar, dar nu există în UE două state cu legislații armonizate între ele – fiecare stat își păstrează particularitățile legislative (care, bineînțeles nu vin în contradicție cu normele comunitare). La Tiraspol însă nu se pune problema unei armonizări cu legislația rusească, deoarece structurile de apărare (inclusiv armata și serviciul de securitate) sunt subordonate direct Moscovei, ca și structurile din domeniile social, economic ș.a., care aplică normele rusești. Iar în condițiile legislației demult armonizate, tot ce se întâmplă în Rusa se răsfrânge inevitabil în zona nistreană: de exemplu, scumpirea băuturilor alcoolice în Rusia conduce inevitabil la scumpirea acelorași produse în zona nistreană.

Iată de ce scopul conferinței, cu toată încercarea unei manipulări iscusite, pare să fie altul. Așa cum a declarat și Alexei Kocetkov, „situația din Rusia în 2013 nu mai este cea din 2006. (…). Acum avem mult mai multă voință politică decât în 2006. Acum totul e mult mai concret și mai clar”. Amintim că în 2006 autoritățile Federației Ruse au învinuit Republica Moldova de instituirea unei „blocade economice”  prin introducerea noului regim vamal pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, care obliga firmele exportatoare nistrene să se înregistreze la Chișinău. În urma acestui fapt, Rusia a stopat importul vinurilor din Republica Moldova pe motiv ca acestea ar fi „nocive si de calitate proastă”. Și iată că acum – pe fundalul utilizătii calificativului „poveste de succes” cu referire la Republica Moldova, în capitale europene importante, purtători ai mesajelor Rusiei transmite atât UE cât și RM mesajul: nu mai suntem cei din 2006. Adică: dacă în 2006 Rusia s-a limitat la instituirea unei blocade a vinului, în prezent ea poate interveni mai hotărât, în cazul unor încercări de reintegrare a zonei nistrene în cadrul RM – prin schimbarea direcției de armonizare a legislației nistrene: armonizarea acesteia cu cea din RM și UE în loc de armonizarea cu cea rusească.    

Conferința de la Tiraspol, la care au participat parlamentari ruși, a arătat încă o dată că Republica Moldova este o victimă în trupul căreia și-a înfipt colții un animal feroce. În una din pildele sale, Gautama Buddha spunea despre un om străpuns de o săgeată: un asemenea om nu se mai gândește la nimic altceva decât la viață. Statul moldovenesc este într-o asemenea stare (este străpuns), dar conducerea sa nu sesizează săgeata sau colții înfipți. Protipendada se distrează la vânători, împarte funcții și întreprinderi de stat într-o veselie. Cârmacii Republicii Moldova par să aibă simptomele descrise de Iosif Stalin: головокружение от успехов – amețeli de succes (căci e vorba de „o poveste de succes”) și nu văd cum corabia se duce la fund. De fapt, nici nu cred că Tipaspolul a organizat conferința pentru a transmite mesajul respectiv Chișinăului – conducerea RM nu este capabilă să-l înțeleagă. Mesajul a fost pentru UE.   

P.S. Recomand și această emisiune (în limba rusă).

Articol scris pentru Moldova.org.