Condamnarea la doi ani și șase
luni, de către o instanță nerecunoscută din zona nistreană, la 9 septembrie
2012, a cetățeanului Republicii Moldova Alexandru Coliban (în vârstă de 22 ani)
are mai multe semnificații. Fapta lui Alexandru Coliban a constat în recrutarea
unor tineri care să distribuie afișe electorale în favoarea candidatului
Anatolii Kaminski – cel sprijinit de Moscova – respectiv, împotriva
candidatului Șevciuk. Într-o societate democratică lupta electorală presupune
utilizarea afișelor electorale: atât în sprijinul unui candidat, cât și
împotriva altora, care (candidați) le pot califica drept „calomnii”.
Interpretarea acestor informații drept calomnii este însă subiectivă. De
exemplu, pe un afiș electoral, cu referire la E. Șevciuc, este inscripționat: „El a studiat în
Anglia, are un cont în Elveția, dar vrea să devină președinte în zona nistreană
[Pridnestrovie]”. În Republica Moldova liberă aceste date ar fi constituit un
punct forte al unui candidat electoral. Dar în zona nistreană, în care
mentalitatea antiburgheză/anticapitalistă este încă la modă în comunitate, E.
Șevciuk s-a supărat pentru publicarea acestor informații, ca și a celora care relevă
faptul că are „un ranch[o]”. Întrucât pedeapsa penală pentru calomnie a fost
exclusă din „codul penal” nistrean, respectiv pe acest capăt de acuzare
Alexandru nu a putut fi condamnat, procurorii l-au acuzat, iat instanța la
condamnat „pentru împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau
împiedicarea activității organelor electorale” urmare a distribuirii unor
materiale denigratoare la adresa candidatului Evghenii Șevciuc, în campania
pentru alegerile „prezidențiale din noiembrie-decembrie 2011, alegeri câștigate
de Șevciuk. Se știe că Al. Coliban nu a împiedicat nimănui accederea fizică la
cabinele de vot. În același timp, nu el este autorul mesajelor de pe afișele
electorale respective. O expresie din lumea antică spune, pentru asemenea
cazuri: „Nu omorâți mesagerul”.
Condamnarea pare a avea câteva
motive. În primul rând, în dorința lui Șevciuk de a se răzbuna (semn al
faptului că regimul său este unul slab, ca și calitatea persoanei sale), Al.
Coliban pare un țap ispășitor: organizatorul campaniei la care a luat parte
Alexandru – cetățeanul ucrainean Dmitrii Gasanenko – a fost condamnat la trei
ani privațiune de libertate de către o instanță nistreană, dar a fost eliberat
din detenție ca urmare a implicării directe a reprezentanților Federației Ruse
și nemijlocit a lui Serghei Narîșkin, președintele Dumei de Stat a Federației
Ruse. Din păcate, autoritățile moldovenești nici nu au intervenit direct pentru
eliberarea cetățeanului țării noastre, nici nu l-au rugat pe același S.
Narîșkin să ceară eliberarea lui Al. Coliban, care s-a implicat în campania
electorală a candidatului sprijinit de Moscova. De altfel, în ultima perioadă
de timp, este vizibilă pierderea încrederii între Tiraspol și Chișinău. Iar
cazul lui Coliban pare să fie un nou instrument de presiune în negocierile
dintre cele două părți.
Acest caz a scos la iveală
faptul că zona nistreană alunecă spre un regim autoritar de factura celui al
lui Aleksandr Lukașenko, instaurat în Belarus. Caracteristicile sale sunt
acestea: sunt asigurate condiții cât de cât normale de viață pentru populație,
dar nu sunt respectate drepturile omului. Într-adevăr, tarifele, prețurile la
medicamente, produse alimentare și alte mărfuri în zona nistreană sunt mai mici
decât în Republica Moldova liberă, în schimb libertățile omului sunt departe de
a fi garantate. Inclusiv în ceea ce privește libertatea presei: sunt cazuri
când jurnaliști sunt nevoiți să părăsească zona nisteană (cazul cel mai
cunoscut e cel al lui Roman Konopleov, refugiat în Rusia). Cazul lui Al.
Coliban este și o intimidare a celora care se vor mai angaja pe viitor să în
sprijinul contracandidaților actualului lider de a Tiraspol. În fond, cazul Al.
Coliban discreditează o dată în plus regimul de la Tiraspol.
Și, fără îndoială, cazul lui
Coliban arată cu claritate neputința (și nedorința?) autorităților moldovenești
de a asigura securitatea și drepturile cetățenilor Republicii Moldova.
