sâmbătă, 13 octombrie 2012

Jurnalul săptămânii 8-12 octombrie 2012


          „Aurelian Lavric – născut la 31 martie 1970 la Chișinău. Licențiat în Jurnalism (1992, USM, Chișinău) și Științe Politice (2000, Universitatea București). Studii postuniversitare în Relații Internaționale (1994, Institutul Român de Studii Internaționale, București), magistru în Știință Politică (2002, Universitatea București), magistru în Management (2002, SNSPA, București). Doctor în Istorie (2002, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română). Actualmente este postdoctorand la Catedra Relații Internaționale, USM”. 

Propunerea de vinerea trecută a Valentinei Ursu, de la Radio Europa Liberă, privind ținerea și publicarea unui jurnal al evenimentelor din această săptămână, mi-a răvășit unele amintiri (regrete) din trecut: nu am ținut un jurnal în perioada în care eram student la Facultatea de Ziaristică a USM, dar angajat încă din anul II la săptămânalul „Literatura și Arta” (1989-1990), iar apoi la Radio Moldova (1990-1991) și în sfârșit la Televiziunea Națională (1991-1992). A fost o perioadă istorică deosebită – cea a renașterii naționale. În redacția săptămânalului respectiv s-a făcut istoria. De asemenea, în perioada conflictului de pe Nistru (1991-1992), am fost martor al unor evenimente ce nu trebuie uitate. Îmi pare rău că nu am ținut un jurnal care putea fi acum o sursă de documentare pentru cei care se interesează de acea perioadă. Articolele mele din „Literatura și Arta” s-au păstrat și pot fi utile în acest sens. În ceea ce privește subiectele televizate difuzate de „Mesager”-ul din anii 1991-1992 – mi s-a spus recent la actuala Televiziune publică (departamentul Arhivă) că acelea „nu s-au păstrat”.

Îmi place să citesc jurnale publicate. Îți permit să înțelegi mai bine o perioadă istorică. În principiu, cred că sunt două condiții pentru ca un jurnal să fie demn de interesul publicului: 1. Să fie scris de o personalitate notorie (de exemplu, de un om politic, aflat într-o funcție de stat – și care prin deciziile pe care le ia face istoria) și 2. Poate fi scris de o persoană care nu are funcții de stat, dar care oglindește evenimente de importanță deosebită. Pentru ca jurnalul acestei săptămâni să fie interesant, cum nu sunt o personalitate notorie, sper ca în acest interval de timp să avem măcar evenimente notorii J...

*****
            Luni

Afară s-a răcit brusc, chiar de dimineață simți că toamna își intră în drepturi, după o vară prelungită...

Am ținut cele două cursuri la programul de Masterat în Relații Internaționale la USM: „Diplomația culturală” și „Integrarea minorităților etnice: politici și practici europene”. La primul curs am vorbit despre lanțul ideatic: misiune => viziune => politică => strategie => tactică => plan de acțiuni. Nu a fost greu să identificăm misiunea SUA sau pe cea a Rusiei (a enunțat-o Putin încă înainte de a reveni la Kremlin). E mai greu să găsim formulată de liderii noștri politici misiunea Republicii Moldova. Probabil ar fi o întrebare retorică, dacă i-am pune-o premierului Vladimir Filat: „Care este misiunea statului Republica Moldova?”. Și dacă nu a fost formulată misiunea, de unde vrem viziune și pe celelalte (din lanțul respectiv) bine formulate, cu privire la țara noastră?

La „Fabrika” pe „Publika TV” s-a discutat pe tema: de ce „Investițiile ne ocolesc”. A fost invitat în studio și directorul financiar al „Südzucker” din Drochia, Octavian Armașu. Zilele trecute, în week end, am fost la Drochia, unde un localnic, Valeriu Rotaru, mi-a vorbit despre un caz strigător: cetățeanul rus Nikolai Gakman împreună cu Igor Rotaru (fiul celuia care mi-a relatat cazul), cetățean al RM, au creat firma „Agromir”, luând în arendă în satele Dercăuți și Mălcăuți, raionul Soroca, 200 ha pământ arabil și 24 ha livadă (au fost încheiate contracte de arendă cu 166 oameni) și au făcut o investiție de 900.000 lei. Când era să fie culeasă roada, primarul din Dercăuți, Oleg Grecu, și primarul din Vâsoca, Anatol Handrabura („Agromir” avea un contract de colaborare cu firma soției acestuia) au adunat 10 cotași (nu toți aveau contracte încheiate cu „Agromir”) și au cerut ca, în pofida prevederilor contractului de arendă, firma să achite cotașilor imediat – și nu după ce va fi vândută roada – cele prvăzute în contractul de arendă. Primarii au interzis accesul celor de la „Agromir” la livadă și la terenurile agricole, au cules roada, nu s-au achitat cu cei 166 de țărani, iar Inspectoratul Fiscal cere de la „Agromir” achitarea impozitelor… Cazul se judecă în instanță, dar unul dintre primari i-a spus lui Valeriu Rotaru că, fiind de la PLDM, „Agromir” nu îi poate face nimic, așa că ar fi mai bine să renunțe… Valeriu Rotaru, administratorul firmei „Agromir”, este veteran de război, a luptat în linia întâi în războiul pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova în 1992...

Cum să vină investitori străini într-o țară în care contractele nu prezintă nici o valoare pentru unii primari, care se laudă că justiția le este aservită? Primarii respectivi i-au alungat pe cei de la „Agromir”, numindu-i „venetici”. „Justiția nu asigură disciplina contractuală” a spus la „Fabrika” invitatul Ion Dron...

La emisiunea „În Profunzime”, Igor Dodon a explicat că demersul comuniștilor privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală este o ficțiune atâta timp cât: 1) Ucraina nu a intrat în uniune și 2) Republica Moldova nu are graniță comună cu statele respective.

Marți

Au fost făcute publice rezultatele sondajului sociologic al CBS AXA. 75% din respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită. Totuși, în Parlament ar ajunge aceleași patru partide care se regăsesc acum în Legislativ: PCRM – 29,5%, PLDM – 21%, PDM – 8,2% și PL – 7,9%. Vladimir Filat, care nu a mers în vacanță în perioada realizării sondajului (19-27 septembrie), se bucură de cea mai mare popularitate: 39%.

Valoarea monedelor de referință a scăzut: 1 Euro = 15,89 lei, iar 1 $ = 12,27 lei. Se pare că devalorizarea este legată de situația din Grecia: conducerea de acolo a declarat că dacă Uniunea Europeană nu va acorda o nouă tranșă de creditare, în noiembrie țara poate falimenta.

Mass-media au informat că aseară s-a stins din viață, la vârsta de 83 de ani, scriitorul Aureliu Busuioc (1928-2012). Mâine va avea loc înmormântarea, la cimitirul central.

Miercuri

La „Ediția Specială” de pe „Jurnal TV” s-a discutat despre violarea drepturilor de autor în audiovizualul din Republica Moldova. Președintele Asociației „Apollo”, Vasile Năstase, i-a citat din legislație și dintr-o hotărâre a Curții Supreme de Justiție, membrului Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin, arătându-i că CCA trebuie să ia măsuri contra încălcărilor legii. Damaschin sau nu vrea să înțeleagă – pentru că membrii CCA sunt reprezentanții unor partide (el e de la PLDM) și ai unor radiodifuzori, având interese oneroase; sau nu este capabil – nefiind jurist. Experta Svetlana Chesari îi spune: „Nu putem să vă explicăm ca unui oligofren”.

CCA-ul este un exemplu perfect al unei instituții de stat, membrii căreia au ajuns acolo pe baza unor simulacre de concursuri. Conform legii, ei ar trebui să apere interesele societății, în fapt, însă, după cum a spus Svetlana Chesari, ei apără interesele partidelor care i-au pus acolo sau își apără propriile interese oneroase. Pentru partide nu a contat competența și profesionalismul, ci loialitatea și servilismul celora pe care i-au promovat, în pofida reglementărilor legii.

Am fost invitat și am comentat la „Publika TV”, împreună cu deputatul Mihai Godea și fostul ministru al Securității, Anatol Plugaru, un interviu al vicedirectorului SIS, Vadim Vrabie, care a făcut acuzații la adresa băncilor nistrene cum că fac spălare de bani. „Din practica internaţională se cunoaşte că „zonele economice" de acest gen sunt atrăgătoare pentru structurile criminale internaţionale în legalizarea banilor proveniţi din diferite activităţi infracţionale”, a declarat Vrabie. Am spus că oficialul nu a adus nici o dovadă și declarațiile sale sunt o subminare a acțiunilor privind consolidarea măsurilor de încredere. Mihai Godea crede că prin aceste declarații AIE pregătește opinia publică pentru legalizarea băncilor din zona nistreană...

La „Moldova în direct”, pe „Moldova 1”, invitat este liderul PL, Mihai Ghimpu. Un telespectator din Criuleni îl întreabă: Unde este binele pe care ni l-ați promis, pentru ca să vă votăm, acum 3 ani? Unde este Moldova fără sărăcie? Că pensia ați mărit-o numai cu 4 %, de la 1 iulie anul curent ați anulat compensațiile nominale... Ghimpu îi răspunde că AIE nu are bani: dacă ar fi avut, ar fi dat poporului. Interesant, de ce nu se gândește că dacă au promis îmbunătățirea condițiilor de viață și nu se pot ține de cuvânt (nu au bani), ar putea să anunțe alegeri parlamentare anticipate, să se retragă și să permită altora să vină la putere, unora care pot realiza dezideratele poporului Republicii Moldova. Cumva, ei nici nu pot, nici pe alții nu lasă...  În apărarea AIE trebuie spus totuși că, de regulă, partidele de la putere nu pleacă de bună voie înainte de expirarea mandatului (nimeni nu lasă țâța puterii, vorba lui Vladimir Voronin). În țări precum Grecia, unde poporul cere socoteală conducătorilor, guvernele mai demisionează. Dar conducerea Republicii Moldova are parte de cetățeni pașnici: când sunt nemulțumiți – ei protestează prin faptul că... pleacă din țară. Și mai și ajută la menținerea guvernului, trimițând bani rudelor rămase acasă... 

Joi

La Chișinău s-a deschis Congresul al V al asociațiilor diasporei moldovenești (se va desfășura trei zile). S-au cheluit 180 de mii de lei din Fondul de rezervă al Guvernului. Participă 100 de delegați din 25 de țări. Unii comentatori se întreabă dacă erau necesare aceste cheltuieli în condițiile secetei și ale crizei economice. Mass-media informează că pe lângă Guvern va fi creat un birou al Diasporei moldovenilor ce muncesc peste hotare. Urmăresc pe „Privesc.eu” lucrările congresului. Oficialii care iau cuvântul de la tribună se adresează cu expresia „Dragi concetățeni”. Dar în sală sunt și conaționali din teritoriile istorice moldovenești aflate din 1940 în Ucraina (regiunea Cernăiți și sudul Basarabiei – regiunea Odesa). Aceștia nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Eu sunt ignorați. Oficialitățile moldovenești se pare că nici nu înțeleg deosebirea dintre diaspora – ceățenii moldoveni, născuți și formați în țara nastră, dar plecați peste hotare, și conaționalii noștri din teritoriile istorice moldovenești – cei care fac parte din etnia noastră, dar nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Aceștia au cu totul alte probleme decât emigranții; ei au nevoie de o instituție deosebită care să se ocupe de problemele lor. Dar problema e că ei, nefiind cetățeni – nu votează, așa că nu prezintă vreun interes pentru conducerea Republicii Moldova. Viceministrul muncii și protecției sociale, Segiu Sainciuc, spune că actualmente sunt 250.000 de moldoveni în Rusia și 130.000 în Italia. Cifrele reale par să fie mai mari.

La emisiunea „În oglindă” de pe „Euro TV”, la întrebarea „cum vede soluționarea conflictului nistrean?”, Vladimir Voronin spune, fără a da detalii, că există „2-3 variante”, care „repetă într-o măsură memorandumul Kozak”. Oare îi pare rău că nu l-a semnat în 2003? (ținând cont de faptul că acum e supărat pe Occident și vrea în Uniunea Vamală...).

Vineri

Grupurile Dodon și Mișin (7 deputați care au părăsit PCRM-ul) au declarat că s-au unit în Parlament și că vor să constituie o fracțiune. PCRM-ul (în persoana lui Grigore Petrenco) și unii comentatori susțin că fracțiunile pot fi create în primele 10 zile de la constituirea Parlamentului. Pe de altă parte, deputații nu pot trece într-o nouă fracțiune parlamentară mai devreme de 6 luni de la ieșirea din cea veche. Dacă PL-ul va fi exclus din AIE, se pare că vor avea loc alegeri anticipate – pentru că PL-ul este parte indisolubilă a acordurilor care au condus la structurarea actualei guvernări.

La sediul Misiunii OSCE din Chișinău s-au întâlnit oficialul politic de la Tiraspol Nina Ștanski și vicepremierul pentru Reintegrare Eugen Carpov. Va fi creat un grup de lucru care va examina problema sectorului bancar nistrean. Ștanski s-a referit în declarația sa pentru presă la afirmațiile lui Vadim Vrabie, vicedirector al SIS, exprimându-și indignarea și cerând probe în sprijinul acuzațiilor privind spălarea de bani în băncile nistrene.

*****

Țin jurnale de mai mulți ani. Dar nu le scriu în ideea că vor fi publicate. În jurnalele mele, încerc, la sfârșitul fiecărei zile, să fac o revizuire a ceea ce am făcut, spus și gândit în ziua respectivă. Consemnez greșelile pe care le-am comis, pentru ca să le conștientizez și pentru ca să nu le mai repet. Deci jurnalul meu nepublicabil este despre mine (despre lumea mea), mai puțin despre evenimentele din societate. Jurnalul acestei săptămâni, ținut pentru Radio Europa Liberă, este primul care va fi publicat și m-am străduit să prezint lumea în care trăim. Cronicarul sciia că nu vremile sunt sub oameni, ci oamenii sub vremi. Sper că am consemnat aceste vremi. A fost o săptămână interesantă. Totuși, nu știu dacă vreunul din evenimentele care s-su produs în aceste 5 zile ne va influența viața de mai departe. Dintre toate evenimentele, cred că cel mai important, pentru mine, a fost ținerea acestui jurnal. J

Postări populare